Bulbi de bujori. Cresterea si plantarea bulbilor de bujori in gradina/ghiveci

Cultivat din antichitate si apreciat in medicina veche, bujorul cultivat in gradina este o planta impunatoare prin marimea tufei, dar in special prin florile mari frumos colorate si parfumate.

In tara noastra bujorul este cultivat frecvent si folosit ca planta decorativa.

Aceasta planta face parte din familia Paeoniaceae si cuprinde mai multe specii, subspecii si varietati.

Bujorii, supranumiti si florile Zeitei Lunii, sunt cele mai apreciate flori de mai.

Cand se planteaza bulbii de bujori

Bujorul este o planta perena iubitoare de lumina si caldura. Creste ca un arbust sau cu aspect de tufa, iar spatiul unde va fi plantat trebuie sa fie sucient incat sa-i asigure o buna dezvoltare.

Perioada optima de plantare a bulbilor de bujori, este din septembrie pana in octombrie cand planta este in repaus.

In zonele din sud cu clima mai calda se pot planta si mai tarziu.

Plantarea lor cu aproximativ 6 saptamani inainte de primul inghet ii ajuta sa-si formeze reteaua de radacini, sa se stabileasca si astfel sa devina mai rezistenti in perioada inghetului.

Daca sunt plantati in aceasta perioada, dureaza intre 1-3 ani pana se acomodeaza si incep sa ne incante cu florile lor.

Daca bujorii sunt plantati primavara, este posibil ca acestia sa nu infloreasca in primii ani.

Cum se planteaza bulbii de bujori

Pamantul unde sunt plantati bulbii de bujori, trebuie sa fie bine drenat, afanat, bogat in substante nutritive si cu PH-ul neutru.

In cazul in care solul este nisipos se poate adauga 1 galeata de argila. Daca solul este lutos se adauga 1 galeata plina cu turba.

Primul pas in plantarea bulbilor de bujori este saparea unor gropi cu o adancime de aproximativ 50 – 60 cm.

Urmatorul pas este dispunerea unui strat de drenaj pe fundul gropii de plantare. Stratul de drenaj poate fi format din: caramizi faramitate, nisip de rau, argila expandata sau gunoi de grajd. Grosimea stratului de drenaj sa nu depaseasca 15 cm.

Peste stratul de drenaj se adauga un amestec format din sol fertil, compost sau humus, cenusa si superfosfat. Acest amestec se adauga in gropile de plantare si da un impuls in dezvoltarea plantei.

In amestecul de ingrasamant format se ingroapa radacina fibroasa la o adancime de 30-35 cm. Aceasta adancime este necesara pentru a putea sustine bogatia de tulpini ce se dezvolta la maturitate.

Distanta dintre radacini trebuie sa fie de 40-50 cm astfel incat sa aiba unde sa se dezvolte tulpinile.

Dupa ce s-a realizat plantarea bulbilor de bujori, se acopera zona cu un strat subtire de pamant. Se uda zona cu o cantitate mare de apa, apoi se musuroieste pentru a impiedica formarea crustei si pentru a proteja mugurii.

Daca se planteaza mai multi bulbi de bujori pe aceeasi suprafata, distanta dintre ei trebuie sa fie de 90 – 120 cm unul fata de celalat, pentru a permite o dezvoltare armonioasa si circulatia fluxului de aer.

Selectarea bulbilor de bujori

Este important ca atunci cand se cumpara bulbii de bujori sa se faca o verificare. Trebuie sa fie bulbi de calitate, sanatosi si cu o textura ferma.

  • Sa nu prezinte leziuni sau semne de imbolnavire
  • Sa nu fie nici prea umezi dar nici prea uscati
  • Sa nu prezinte urma de mucegai sau putregai
  • Sa nu emane un miros neplacut, iar suprafata bulbilor trebuie sa fie neteda.

Dupa ce bulbii au fost selectati se incepe plantarea lor.

Cum se ingrijeste bujorul

Udarea se face folosind cantitati mari de apa, astfel incat substratul sa se mentina reavan.

Bujorii necesita mai multa apa pe tot parcursul anului. Inainte de a inflori, in timpul infloririi si dupa inflorire, pentru a putea stimula formarea mugurilor floriferi pentru anul urmator.

Temperatura este un factor important in cresterea si inflorirea bujorului.

Spre sfarsitul verii, datorita temperaturii moderate si a apei din abundenta, se formeaza mugurii florali pentru anul urmator.

Bujorii au nevoie sa treaca print-o perioada cu temperaturi mai scazute. Aceasta perioada (vernalizare), este necesara pentru reactivarea (trezirea) mugurilor floriferi.

Lumina, este la fel de importanata pentru cresterea si inflorirea plantelor de bujori. Acestia prefera spatiile largi, luminoase, unde razele soarelui ajung cu usurinta la plante.

Se recomanda sapatul printre randuri sau in jurul tufei de bujori, cel putin o data pe an. Asa se indeparteaza crusta si afaneaza solului.

Ingrasamintele necesare pentru o inflorire mai bogata a bujorilor

Bujorii sunt flori luxuriante, cu petale catifelate si un miros imbatator. Insa pentru aceasta trebuie sa fie bine ingrijiti.

Pe langa o udare regulata si afanare a solului, au nevoie si de o fertilizare suplimentara.

Fertilizarea, se face cu ingrasaminte lichide, hidrosolubile pentru plante cu flori sau ingrasaminte cu eliberare prelungita.

Fertilizarea solului se efectueaza in 3 etape:

  1. prima fertilizare se face primavara, dupa topirea zapezii.
  2. cea de a doua fertilizare trebuie sa se efectueze in perioada de butonizare a plantei.
  3. a treia fertilizare se face la o saptamana sau doua distanta dupa inflorire, atunci cand se formeaza mugurii.

Cele mai folosite tipuri de ingrasaminte pentru fertilizare sunt:

  • Azot si potasiu. Fertilizarea se realizeaza imediat dupa topirea zapezii, folosind-use cate 10-15 gr de azot si 10-20 gr de potasiu pentru fiecare tufa de bujori.
  • Azot si fosfor. Fertilizarea se realizeaza in perioada de butonizare, folosindu-se cate 10-15 gr de azot si 15-20 gr de fosfor pentru fiecate tufa de bujori.
  • Fosfor si potasiu. Fertilizarea se realizeaza la o sapatamana sau doua dupa inflorire, folosind-use cate 15-20 gr de fosfor si 10-15 gr de potasiu pentru fiecare tufa de bujori.

Important este ca fertilizarea sa se realizeze doar pe solul din jurul plantei, fara ca aceasta sa fie atinsa cu ingrasamant.

De asemenea, fertilizantii folositi in exces duc doar la  cresterea frunzelor, intarziind formarea butasilor.

Conditiile favorabile pentru o dezvoltare armonioasa a plantei sunt:

Lumina optima pentru planta de Bujor

Bujorul prefera locurile insorite, insa suporta si locurile cu semiumbra.

La umbra vegeteaza slab, nu infloreste si uneori se maresc, frunzele se rasucesc si se usuca.

Temperatura optima bujorului

Bujorul este o specie toleranta fata de conditiile climatice.

El rezista bine atat la temperaturile negative din perioada iernii, cat si la temperaturile ridicate din perioada verii.

Solul potrivit pentru cresterea bujorilor

Este foarte important ca solul sa fie bine drenat pentru ca este o specie foarte sensibila la excesul de apa sau la stagnarea apei in sol.

De asemenea vegeteaza bine pe solurile fertile, cu Ph slab alcalin, neutru sau slab acid.

Cum se planteaza bulbii de bujori in ghivece de apartament

Plantele la ghiveci au nevoie de conditii speciale pentru a se dezvolta. Aceste conditii trebuie sa fie cat mai aproape de cele din mediu inconjurator.

Solul in care plantele sunt cultivate trebuie sa imite conditiile naturale si sa tina cont de cerintele plantei.

Pentru un substrat corect se recomanda respectarea straturilor de elemente. Astfel, se pune la baza ghiveciului, inainte de nisip sau pietricele pentru drenaj, 2-3 hartii de filtru pentru cafea.

Acest gen de hartie este foarte rezistenta, permite lichidului sa treaca si intr-un sens si in celalat dar nu permite pamantului din vasa sa treaca in farfuria de scurgere. Astfel farfuria de scurgere ramane fara impuritati sau mucegaiuri.

Apoi se adauga nisip sau pietricele pentru drenaj, urmand un strat de amestec de pamant. Peste acest strat de pamant se aseaza bulbii de bujori cu partea superioara orientata in sus, iar la final se acopera iarasi cu un strat de pamant. Se lasa o distanta de cca.5 cm pana la baza ghiveciului. Aceasta distanta este necesara pentru cand se face udarea plantei.

Udarea plantelor la ghiveci

Imediat dupa ce au fost plantati bulbii de bujori se uda din abundenta.

Udarea plantei in ghiveci se face constant. Insa pe langa o udare constanta, planta are nevoie deplina si de ingrasaminte minerale si de azot, intrucat planta trebuie sa creasca frunze si sa se pregateasca pentru inflorire.

Lumina necesara cresterii si dezvoltarii sanatoase

Lumina este esentiala in procesul de fotosinteza al bujorilor de ghiveci.

Bujorii sunt flori versatile si arata uimitor ca plante decorative de interior. Ei iubesc foarte mult lumina si caldura.

Asadar, cand plantarea bulbilor de bujori in ghivece a luat sfarsit, se i-a ghiveciul si se aseaza intr-un loc calduros si cu multa lumina de la soare.

Culorile si nuantele bujorilor

Culoarea florilor de bujor, acopera o paleta larga de varietati si nuante de la alb pana la roz, visiniu, coral, violet  si chiar galben.

Exista deasemenea si soiuri de bujori cu flori bicolore, cu nuante palide sau cu stamine aurii ori de alte culori contrastante.

Multe flori isi schimba culoarea de cand se deschid si pana se scutura.

Astfel ca: florile din aceeasi tufa, dau impresia ca planta are boboci de nuante diferite.

Bujorii infloresc din luna mai pana in iunie si se clasifica in trei categorii: unii infloresc la inceputul sezonului, unii la mijloc si altii mai taziu.

Astfel ca pentru a avea bujori infloriti in gradina pe toata perioada calda, trebuiesc alese varietatile potrivite.

Foliajul bujorului

Foliajul bujorului difera in functie de inaltime si textura.

Varietatile mai pitice au inaltimea de 35 cm, insa majoritatea ajung pana la 90 cm.

Culoarea foliajului variaza de la verde deschis, oliv si pana la verde inchis stralucitor.

Interesant este faptul ca frunzele sunt unice pentru fiecare planta in parte.

La unele varietati frunzele sunt deschise la culoare sau cu tente rosiatice, iar cand acestea ajung la maturitate ajung sa aiba o nuanta de verde inchis.

Frunzele sunt de mai multe forme:

  • feriga
  • lunguiete
  • late

Florile sunt inconfundabil de parfumate simple sau batute si acopera o paleta larga de culori si nuante ce au forme de:

  • sfere
  • coroane
  • boluri sau anemonoide
  • simple
  • duble
  • semiduble sau pline

Proprietati ornamentale ale bujorului

Bujorul este o planta perena, cu radacini fibroase, fasciculate, terminate prin tuberculi. Ea poate ajunge pana la 1 m inaltime sau mai mult.

Tulpinile sunt erecte, cilindrice, de culoare verde.

Frunzele sunt lungi petiolate, glabre, adanc divizate de culoare verde.

Inflorirea are loc primavara-vara.

Florile apar solitare in partea de sus a tijelor florale, au dimensiuni mari, petalele sunt de diferite culori, iar staminele de culoare galbena.

Cele trei soiuri principale de bujori

Bujorii sunt plante care se gasesc in diferite specii si varietati de talie mica, mijlocie sau arbustiforme. Ei cresc ca si arbusti sau semi-arbusti.

Cele trei soiuri principale sunt:

  1. erbacee (tufis)
  2. copac
  3. itoh (intersectional)

 

Bujorul tufis sau bujorii erbacee

Sunt plante cu intretinere redusa care pot prospera in acelasi loc mai mult de 50 de ani.

Acest soi de bujor, este cunoscut prin gama larga de culori, ingijire usoara si imunitate la majoritatea bolilor.

Aceste flori de tufis sunt apreciate de gradinari deoarece cresc rapid, nu au nevoie de ingrijire constanta si nu atrag daunatori.

Florile bujorului sunt unice, parfumate si ajung pana la 15 – 20 cm in diametru.

Chiar daca florile se ofilesc, tufisurile de bujori cu frunzisul lor luxuriant si delicat, raman atractive pana in toamna.

Bujorii tufis prefera sa creasca in zone bine luminate. Sunt recomandate locurile in care ei se pot bucura de lumina soarelui, cel putin de 5-6 ore pe zi

Nu este recomandat sa se planteze acest soi de bujori in zone joase. Daca stagneaza apa, rizomii (bulbii) pot putrezi.

Bujorul copac

Eeste o planta perena, asemanatoare copacului si se distinge printr-un tufis semisferic compact.

Planta poate ajunge pana la o inaltime de aproape 2 m, formeaza lastari eretici si grosi care pot rezista incarcaturii in perioada de inflorire.

Un bujor asemanator copacului, cu tulpina de culoare maro deschis, poate creste intr-un singur loc mai bine de 50 de ani.

Creste din ce in ce mai mult in fiecare an.

Este bine sa fie plantat la umbra semi-partiala. Acest lucru mareste mult timpul de inflorire.

Diametrul florilor atinge 25 cm, petalele sunt dense si ondulate, semi-duble si simple.

Fiecare floare contine stamine galbene stralucitoare.

Placile de frunze sunt ajurate, dublu pinnate si cu lobi mari. Acestea sunt asezate pe petiole lungi, iar deasupra au o nuanta de verde inchis, iar pe spate exista o nuanta albastruie.

Bujorul itoh sau bujorul intersectional

Este un hibrid obtinut prin incrucisarea unei varietati erbacee si a unei varietati arbustifere. Acest soi are abilitatea de a produce mai multe flori, decat alte varietati de bujori.

Prin incrucisare s-a obtinut un soi de bujor cu caracteristici din ambele soiuri: Tije scurte, frunzis compact, tulpini eretice si puternice.

Florile foarte mari si frumoase, unele semi-duble, altele duble-complet, cu diametre ajungand pana la 15-20 cm.

Maturitatea este una medie. Bujorii itoh infloresc la finalul primaverii sau inceputul verii.

Florile au un miros puternic parfumat.

Bujorii itoh se planteaza in locuri insorite.

Legenda bujorului

In mitologia greaca antica si in vremurile indepartate ale zeilor olimpici, a trait doctorul Peon.

El era un discipolul lui Asclepius, zeul medicinei (zeul vindecarii – Aesculapius).

Peon a avut atat de mult succes in aceasta stiinta incat l-a depasit pe profesorul sau, Asclepius.

Se spune ca in perioada razboiului Troian, Ares a fost ranit in lupta cu Diomede. Doctorul Paeon pus de Zeus, l-a vindecat folosind un extract laptos din radacina unui bujor.

Fiind mai inteligent decat profesorul sau Asclepius, acesta a devenit gelos pe el si a vrut sa-l omoare. Pentru a-l scapa de furia lui Asclepius, Zeus l-a transformat pe Paeon intr-o floare frumoasa numita, Bujor.

Proprietati medicinale ale plantei de Bujor

Inca de acum 2000 de ani, florile de bujor, au fost cultivate pentru proprietatile lor medicinale si folosite in Asia si Europa in scopuri medicale.

Coaja de bujor esra folosita pentru a pregati o substanta care remineraliza organismul si avea proprietati antibacteriene.

Bujorii erau folositi si pentru a calma diverse dureri.

In evul mediu, bujorul era un remediu general pentru orice tip de boala sau durere. Chiar se vorbea despre el si ca florile de bujor pot alunga spiritele malefice.

Semintele de bujor erau inghitite pentru a preveni cosmarurile si pentru a calma durerile de stomac.

Florile de bujor erau puse la uscat, iar din acestea se facea un ceai care era bun pentru raceala.

Bujorii mai erau folositi si pentru a vindeca starile de epilepsie, durerile de dinti si icterul.

Cercetatorii sustin ca florile de bujor contin anumite substante ce pot intra in compozitia unor medicamente importante  si vindeca bolile secolului XXI.

In China, Taiwvan si Coreea, bujorul inca mai este cultivat pentru proprietatile sale medicinale.

X